Cutie pentru cadouri: confecţionare de la A la Z

A venit, în sfârşit, Ajunul Crăciunului şi, odată cu el, şi ziua de naştere a unei bune prietene. Pentru ea făcusem agenda de piele frez,

cu monograma iniţialelor ei şi hârtie manuală şi cu nasture din sticlă de Murano. Am terminat agenda încă din luna noiembrie şi taaare greu a mai trecut timpul până ce a venit momentul adecvat să o dăruiesc.

M-am trezit însă nemulţumită de ideea de a înmâna cadoul ambalat în hârtie obişnuită, deşi nu arăta rău nici aşa.

Voiam însă ceva special, cu totul şi cu totul deosebit şi la fel de unic precum prietena M. Am căutat prin casă tot felul de cutii pentru a le "reforma" şi recondiţiona. Nimic nu mă mulţumea.

Aşa că am pornit să confecţionez cu mânuţele proprii o cutie pe măsură (adică pe măsura agendei şi pe măsura evenimentului cu pricina).
Mai întâi am căutat, desigur, pe net, ceva pentru nevoile mele. Am dat de milioane de site-uri de cutii origami şi de încă şi mai multe de tutoriale pentru confecţionat cutii minione, destinate bijuteriilor sau altor obiecte mititele.

Am încercat să modific o cutie de bomboane de ciocolată, dar dimensiunile s-au dovedit total diferite de ale agendei mele.

După vreo trei încercări de a crea un tipar, mi-am dat seama că trebuie luate în calcul următoarele măsuri:
- lungimea cărţii/caietului + 1 cm
- lăţimea + 1 cm
- înălţimea + 0,5 cm.

În cele din urmă, cutia a ieşit astfel:

Am refolosit hârtia cu care am împachetat iniţial agenda pentru a face un decupaj.

Fondul roz pastelat a fost obţinut prin aplicarea a două straturi de vopsea acrilică alb+roşu. Aplicarea am făcut-o cu baza unui burete mic de trafalete.

După uscare, am aplicat decupajul, iar apoi am aplicat aproximativ şase straturi de lac acrilic pe bază de apă.

Continuare "Cutie pentru cadouri: confecţionare de la A la Z"

Ştafeta prieteniei

Am primit de la Mikybt o Ştafetă a prieteniei, un mic interviu despre istorii de viaţă şi preferinţe.

1. Cand erati mici si va intrebau ce vrei sa te faci cand vei fi mare, ce raspundeati ?"Mireasă", când eram foarte mică. Când eram numai mică, am devenit mai responsabilă şi am început să doresc să devin taxatoare (pentru cititorii mai tineri: taxatoarele erau nişte tanti care şedeau în autobuz, lângă uşa din spate, la o măsuţă de 40 cm şi vindeau bilete).

2.Care erau desenele animate preferate ?

The Point. Adică Oblio. Şi încă a rămas unul dintre desenele dragi inimii şi privirii mele.3. Care a fost cea mai frumoasa zi de nastere si de ce?Când am împlinit 29 de ani. A fost prima aniversare la mare şi a fost o zi serenă, uşoară, fără nicio grijă, fără temeri şi amărăciuni. Doar plinătate şi mare, soare şi drag.

4. Ce jocuri preferate aveati?

Jocurile copilăriei... nu îmi prea aduc aminte. Îmi plăcea să mă dau în leagăn. Mă hâţânam în scrânciob până se mi se făcea greaţă. Şi mai săream coarda. Şi şotronul, dar asta nu îmi prea plăcea, nu îmi amintesc de ce. Şi îmi plăcea să joc "Fazan" şi "Arim-jim-jim".

5. Ce va doreati sa faceti neaparat si inca nu ati reusit ?Balet! Şi încă nu am reuşit. Să mai încerc?

6. Care a fost prima pasiune sportiva si nu numai?N-am avut pasiuni sportive. N-am nici acum.

7. Care a fost primul cantaret/grup muzical preferat?Creedence Clearwater Revival a fost prima. A urmat Beatles, care mi-a rămas marea dragoste până în ziua de azi.

8. Cel mai frumos obiect cerut (eventual primit) lui Mos Craciun, Nicolae.Asta se pare că a întrebarea cea mai grea (mi-a luat cel mai mult timp să mă gândesc). Anul ăsta Moşu" mi-a adus vopsele acrilice şi lac, adeziv şi un... sfic (un cleşte pentru tăiat).  Într-un an am primit de la Moş un bilet de avion până departe-departe.

Îi mulţumesc Mihaelei că nu m-a uitat şi voi da ştafeta mai departe către:

Ruxitzika

şi către

Licuriciul orb

Continuare "Ştafeta prieteniei"

Împachetarea cadourilor - etichete de identificare

Săptămâna trecută am fost ocupată până peste cap cu confecţionarea unor agende. Urmează să ajungă în judeţul Argeş, la un colectiv format din şase doamne.

Detalii la Prăvălia cu agende

Pentru a-mi ţine promisiunea legată de oferta de sărbători, care include şi împachetarea agendelor sub formă de cadou, am învelit fiecare dintre cele şase agende în hârtie colorată, cu tematică de Crăciun.

Mi-am dat însă seama că,  primind agendele împachetate, doamnelor le va fi imposibil să ştie care agendă aparţine fiecăreia, aşa încât trebuia să găsesc o modalitate pentru indentificarea posesorului fiecărei  agende.

Etichetele pentru cadouri (sau gift tag) se confecţionează mai uşor decât s-ar crede, iar efectul este nu numai util (mai cu seamă când mai multe persoane se bucură de darurile pe care le pune Moş Crăciun sub brad), ci şi de o foarte mare eleganţă.

Necesar:
- imprimantă
- foarfecă pentru decupat hârtia
- perforator

Primele etichete le-am făcut în Word, trasând un cerc, la mijlocul căruia am amplasat un dreptunghi, iar la final am mai adăugat o linie de culoare albă peste marginea dreptunghiului care se suprapunea peste cerc. Apoi am copiat şi lipit de câteva ori grupul de forme obţinut, astfel încât să intre mai multe pe o pagină.

Pentru voi, am transformat etichetele în format grafic, aşa încât le puteţi folosi, căci vi le dăruiesc din toată inima (se face click dreapta, se alege Save Picture As, se alege locaţia folderului în care doriţi să le salvaţi şi se dă click pe Save.

O altă modalitate este instalarea unui font cu tematică de Crăciun (există sute de fonturi gratuite pe net) şi apoi printarea temei alese din editorul de text Microsoft Word.

Mai jos, un clopoţel pe care îl puteţi salva după metoda descrisă anterior:

Puteţi fie printa direct pe o hârtie colorată, preferabil  mai groasă, fie (cum am făcut eu), printa pe hârtie obişnuită, care apoi se decupează după contur şi se foloseşte drept şablon pe hârtia colorată.

Rezultatul pentru agendele celor şase doamne a fost acesta:

După ce am decupat etichetele, am lipit pe fiecare dintre clopoţei iniţialele doamnelor cu litere din staniol autocolant, care se găseşte în librării la un preţ mai mult decât rezonabil.

La final, am perforat câte un orificiu în fiecare clopoţel, prin care am trecut funda cu care am împachetat fiecare cadou.

Succes la împachetat. Vă invit să postaţi etichetele voastre, ca să le putem admira cu toţii.

Continuare "Împachetarea cadourilor - etichete de identificare"

Copiii cuminţi îi răspund lui Moş Crăciun

Săptămâna trecută am povestit despre Swapul de Crăciun la care am participat, pentru care am făcut o cutie pentru cafea prin tehnica decupajului. Am ales aspectul cutiei sperând să îndeplinesc criteriile enumerate de copilul cuminte în scrisoarea sa către Moş Crăciun.

Scrisoarea suna aşa:

Mai usor ar fi sa spun ce nu mi place: Nu prea(spre deloc) ma impac cu rozul gen baby concept, si nu imi plac culorile prea fade,cum ar fi verde f deschis,bleo, cu exceptii(nude, peach). Imi plac culorile puternice si cu personalitate dar si albul.Imi plac lucruile ce par vechi si cu aspect vintage, imi plac lucrurile cu aspect romantic si boem.Nu imi plac lucrurile prea copilaroase, inclin mai mult spre cele mai feminine. Imi plac bijuurile XXl purtate ca element de individualizare al tinutei, imi plac metalele si dantela.In rest….imi place cam orice..daca a mai ramas ceva dupa triajul asta :) ))).

Am mai spus: când am citit primele rânduri, am crezut că s-au încurcat borcanele şi că revista Atelierul mi-a trimis propria scrisoare.

Coletul, în care i-am pus cadorisitei şi o scrisorică personală cu urări de bine şi explicaţii,  l-am trimis ceva mai devreme de 15, nu ca să fiu eu prima, ci doar fiindcă s-a întâmplat să am drum la poştă.

Începusem să fiu îngrijorată, căci nu primeam nicio confirmare şi mă întrebam dacă nu cumva renii moşului au fost atinşi de gripă şi s-au pierdut pe drum.

Iar azi am primit un email care mi-a spulberat toate îndoielile şi mi-a luminat inima:

Draga Mosule,

Confirm primirea coletului si iti multumesc. Vechiul meu recipient de cafea e istorie in cosul de gunoi.Cel nou e foarte chic si se asorteaza perfect cu bucataria mea. Toate ca toate, dar scrisoarea de la tine m-a atins teribil. Nu ma asteptam sa iti faci timp si pt. mine acum in preajma sarbatorilor.

Va sarut cu drag pe tine si pe spiridusi si....va mai astept si la anul :))))

Partea cu aruncatul vechii cutii de cafea la coş m-a măgulit cel mai tare. Ca să nu zic că eram îngrijorată să nu nimeresc un destinatar care nu bea cafea. Dar toate s-au aranjat cum nu se poate mai bine.

Mărturisesc, mi-a plăcut să fiu Moş Crăciun. M-am distrat teribil.

Continuare "Copiii cuminţi îi răspund lui Moş Crăciun"

Ce are Moş Crăciun în tolbă: Cutia pentru cafea

Luna trecută m-am înscris într-un Swap de Crăciun, adică un schimb de cadouri organizat de Revista Atelierul.

Vineri am primit scrisoarea către Moş Crăciun în care "cadorisita" mea îşi exprima preferinţele. Scrisoarea în sine este minunată şi seamănă aşa de mult cu scrisoarea mea pe care i-am trimis-o eu lui Moş Crăciun, că în primele secunde m-am întrebat dacă nu cumva se produsese o greşeală. "Copilul" cuminte pe care sorţii m-au ales să-l cadorisesc este o doamnă/ domnişoară din Iaşi căreia îi plac lucrurile cu aspect vintage (ha, ce m-a nimerit).

De data asta, tehnica şerveţelului nu mi s-a părut aşa tentantă, dar, încurajată de succesul obiectelor de aici realizate prin decoupage, m-am gândit să mai încerc o dată. Victima a fost o cutie de cafea pe care am lipit cu adeziv de şerveţele, în mod cu totul aleatoriu, bucăţi dintr-o hârtie de ambalaj care mi-e tare dragă.

 Cutia era una dintre victimele  pe care experimentasem tehnica crăpării, aşa că suprafaţa avea straturi din belşug: unul cu vopsea acrilică neagră ca smoala, inegal şi două straturi de lac de crăpare, aplicate la intervale de câteva zile.

 După ce am lipit bucăţile decupate din hârtia lucioasă (şi sper să nu mă întrebe nimeni nu e să decupezi cu

forfecuţa de pieliţe o pană de scris înaltă de 1,5 cm şi lată de 2 milimetri), totul arăta întunecat şi morbid.

Pe spaţiul care nu era acoperit cu imagini am dat un singur strat de vopsea bej-gălbuie, obţinută din alb şi niţică sienna arsă, cu mişcări dezordonate (intenţionate, că aşa am citit pe nişte tutoriale pentru artişti plastici serioşi). Eh, şi când gălbiorul a început să se usuce... să te ţii. Au început să apară frumuseţe de crăpături, adânci, întunecate, dezordonate... Ai putea  jura că doar Timpul le-a pus acolo, într-o dezordine perfectă.

Apoi a început Seara filmelor. Fiind sâmbătă, la mine asta s-a tradus aşa: mă mai uitam la o bucată de film, iar când începea publicitatea, mai dădeam un strat de lac. Iar mai vedeam cum curge acţiunea, iar veneau reclamele şi pac, încă un strat de lac incolor pe bază de apă.

Am constatat că pozele erau mai lucioase decât porţiunile date cu lac, aşa încât am aplicat lac mai întâi pe zonele cu vopsea, până ce am obţinut un luciu uniform.

Acum aştept cu ochii în caledar data de 15, când spune regulamentul acţiunii că trebuie trimise coletele. Oh, de-abia aştept. Am reuşit să găsesc şi o cutie potrivită pentru expediere.

Continuare "Ce are Moş Crăciun în tolbă: Cutia pentru cafea"