La doctor (1)

A nu se crede ca am innebunit peste noapte si am inceput sa fac un blog medical. Nuuu! Doar extrem de mioritic, caci in spiritul fanariot al micilor atentii, urmeaza sa dau atentie doamnei doctor. Nu e cine stie ce, dar fiind a doua intalnire cu doctoreasa de familie, zic ca ar fi o idee buna sa nu ma duc chiar cu mana goala, dar nici cu o spaga  (pardon!) atentie impresionanta, care sa  o puna pe ganduri ca as vrea cine stie ce favoruri peste job description-ul ei. Asaa.... cat sa ma tina minte si sa ma introduca in condicuta bunilor platnici care stiu sa aprecieze efortul slujitorilor lui Hipocrat... bla bla.

Am hotarat sa ii dau atentie doamnei doctor cu o cutie (maaare!) de bomboane de ciocolata, caci ar intruni caracteristicile scopului. Impachetata, desigur, frumos, cu funde etc. etc. Am cumparat cutia cu bomboane (aproape 20 de RON, damn it!) si am hotarat si hartia adecvata...

Si apoi m-a lovit! Pai, cum o sa ajunga doamna doctor acasa si o sa desfaca ea cu gesturi sanitare cutia de bomboane, cum o sa le rontaie ea dietetic, spunandu-si "le-am primit de la o pacienta". "Pacienta"??! Pai, asta nu imi foloseste la nimic! Ea trebuie sa stie ca le-a primit de la pacienta "moi", care suntem, aici de fata. Si intrebarea doi: cum semnezi spaga? Pai, in lumea noastra, a micilor manufacturieri de unicate, o semnezi cu  o... felicitare.

Si ca sa stie ca felicitarea se leaga de cutia de bomboane, mi-a venit ideea sa le asortez. Hartia de impachetat este ca in imagine. Voi face felicitarea decorata cu aceeasi hartie, dar cu plicul real, lipit pe hartie. Ca atare, a trebuit sa obtin un plic mai mic. Asta e mai complicat decat pare. Dupa ce am incercat o seara intreaga, cu ochiul meu topografic milimetric kryptonic, sa reduc un plic normal la scara, astfel incat sa iasa vreo 4X6 cm, mi-am dat seama ca ochiul meu nu stie sa reduca asa ceva, iar mana, cu atat mai putin. Si mi-a venit in ajutor tehnica. Oh, imprimantele destepte, ce inventie minunata! Am luat un tipar de plic de pe net, l-am scalat la printare la 50-60%, l-am decupat si trebuit sa il reproduc prin copiere pe o alta hartie: ramasesera marginile si marcajele de indoire, ca la prosti.

Zilele urmatoare, o sa va spun cum am reusit sa acopar cu plicul real 3D plicul pictat 2D. In fine, in speranta ca o sa si reusesc una ca asta.

Noapte buna!